Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pe legea privind pensiile magistraților

UPDATE

În plenul Parlamentului, Ilie Bolojan a spus că acum a așteptat avizul CSM, deși negativ, referindu-se la faptul că data trecută nu a fost așteptat, astfel că legea nu a trecut de controlul CCR.

După prezentarea pe scurt a modificărilor (vezi mai jos detalii), premierul a spus că nicăieri în țările civilizate nu există pensionare în sistemul de justiție la 48-50 de ani și nici pensii cât ultimul salariu sau mai mari decât acesta. 

“Acest proiect răspunde la trei aspecte importante. În primul rând, la un aspect de inechitate socială, pe care cetățenii țării noastre îl percep. Nicăieri nu există pensionări, în aceste sisteme, la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional și deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială și corectează o nedreptate acumulată în acești ani.

Al doilea efect al acestui proiect este că vine și pune economia pe baze sănătoase, în condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie. Între 55 și 64 de ani, doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală, ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară sau, prin diferite formule de pensionări anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă pusă pe baze sănătoase. Acest proiect vine să răspundă acestei realități și să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori, în așa fel încât generațiile care ar trebui să intre în acest domeniu în activitate să poată să activeze în alte zone, pentru că oamenii calificați, atunci când vor ajunge și ajung la o maturitate profesională, la 48-50 de ani, își vor putea pune în valoare experiența și în următorii 15 ani.

Nu în ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a asumat și este jalon în PNRR, și odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile în așa fel încât România să încaseze banii pe care îi are reținuți din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să-și angajeze răspunderea pe acest proiect de lege”, a spus Bolojan.

+++

Guvernul a analizat cele 42 de amendamente depuse de parlamentari pe marginea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în procedura de angajare a răspunderii Guvernului în Parlament. 

Cele mai multe amendamente au fost depuse de Grupul parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri (POT)  – 19 amendamente, de deputatul Dumitru Coarnă – 12 amendamente, de deputata Raisa Enachi – 6 amendamente, respectiv de Grupul partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – 5 amendamente.

Amendamentele au fost respinse, prin urmare, forma finală a proiectului de lege aprobat astăzi este cea transmisă Parlamentului de către Guvern. 

+++

La ora 11:00 este programată o ședință de Guvern, unde se discută amendamentele senatorilor și deputaților la legea privind pensiile magistraților.

+++

Anterior, Senatul și Camera Deputaților marchează 1 Decembrie printr-o ședință solemnă.

Guvernul s-a reunit vineri într-o ședință extroardinară pentru a adopta proiectul de lege privind pensiile magistraților. Deși a fost avizat negativ joi de CSM, premierul Ilie Bolojan merge mai departe și își va asuma răspunderea în Parlament.

În noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă.  

Totodată, perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026.În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice, va fi de 10 ani.

Ce înseamnă asumarea răspunderii

Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege are drept particularitate faptul că proiectul nu mai urmează procedura legislativa prevăzută în regulamentele celor două Camere, acesta fiind supus unei dezbateri strict politice, având drept consecința menținerea în continuare sau demiterea Guverului în funcțiune prin retragerea încrederii acordate de Parlament și declanșarea, în condițiile Constituției, a proceduri pentru alcătuirea unui nou Guvern.

Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o soluție extremă, la care poate recurge Guvernul atunci când, pentru adoptarea într-un timp scurt a proiectului, nici procedura de urgență și nici procedura ordonanțelor de urgență nu mai pot da rezultatele scontate. Adoptarea unui proiect de lege, pe această cale, reprezintă nu numai o măsură de ocolire a regulilor procedurii legislative, dar și o modalitate ultrarapidă, generată de împrejurări excepționale, de adoptare a legii.

Ce poate face opoziția

Constituția spune că Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condițiile articolului 113.

Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

De asemenea, în cazul în care președintele cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia se va face în ședința comună a celor două Camere.